Modificarea genetică a embrionilor, „esențială” pentru cercetare. Ce raport susține acest lucru

Potrivit raportului întocmit de Hinxton Group, modificarea codului genetic al embrionilor aflați în stadii incipiente de dezvoltare reprezintă o procedură ce conține „o valoare uriașă” pentru cercetările științifice.

Același raport afirmă că, deși nașterea unor bebeluși modificați genetic nu ar trebui să fie permisă în prezent, această procedură ar putea fi „acceptabilă din punct de vedere moral”, în anumite circumstanțe, în viitor.

Statele Unite refuză să finanțeze programe de cercetare care implică editarea genelor la nivelul embrionilor.

Hinxton Group spune că a întocmit acest raport ca un fel de reacție la realizările fenomenale care au loc în prezent în domeniul geneticii.

Cercetătorii au creat o gamă întreagă de tehnici inovatoare, care combină „navigația prin satelit la nivel molecular”, pentru a ajunge la o regiune bine precizată din ADN-ul uman, cu ajutorul unor „foarfeci moleculare”, cu scopul de a le decupa.

Aceste proceduri au transformat cercetările științifice și au determinat apariția unei game largi de domenii de cercetare, însă acest progres spectaculos a făcut ca bebelușii modificați genetici să nu mai fie considerați doar „o perspectivă”, ci au devenit foarte repede „o posibilitate”.

La începutul acestui an, cercetătorii de la Universitatea Sun Yat-sen din China au arătat că erorile de la nivelul ADN-ului ce determină apariția unor boli sangvine pot fi corectate în primele stadii embrionare.

În viitor, noile tehnologii vor putea fi utilizate pentru a preveni nașterea unor bebeluși care să sufere de fibroză chistică sau care să aibă gene asociate cu un risc sporit de cancer.

Ingineria embrionară domină în această perioadă dezbaterile despre aceste instrumente inovatoare de editare a genelor.

Dar, deși conceptul de „copii lipsiți de boli” sau cel de „copii la comandă” ar putea deveni în curând realitate, utilizările imediate ale acestor tehnici sunt mult mai puțin controversate.

Noile tehnici ar putea să repare reputația unui domeniu special, cel al terapiei genice, la copii și adulți.

Această metodă a fost aproape de a obține un succes absolut în cazul unor copii născuți fără sistem imunitar – afecțiune cunoscută sub denumirea de „sindromul bubble-boy”. Simptomele pacienților s-au ameliorat, însă tehnica respectivă a condus, în unele cazuri, la cancer.

Instrumentele tehnice din viitor, despre care se presupune că vor deține un grad mai mare de acuratețe, vor fi capabile să modifice codul genetic fără să determine efecte secundare.

Au fost deja realizate cu succes câteva teste clinice prin care mai mulți pacienți diagnosticați cu HIV și-au recăpătat imunitatea în fața virusului prin intermediul acestor tehnici.

Și, deoarece astfel de modificări genetice nu vor fi transmise generației următoare, ele sunt considerate mult mai puțin controversate.

Au existat însă și multe voci care au cerut instaurarea unui moratoriu asupra acestor cercetări științifice, iar mulți specialiști s-au întrebat: „Unde ar trebui să tragem linia? Trebuie studiile pe embrioni să fie interzise sau să fie permise doar pentru cercetare științifică sau ar trebui permisă crearea unor bebeluși modificați genetic?”.

Experții care au participat la o reuniune organizată la Manchester de influentul Hinxton Group au recunoscut faptul că rata progreselor realizate în ultimii ani este uluitoare și „pune presiune pe luarea unor decizii”. Aceiași experți au spus că modificarea genetică a embrionilor ar trebui să fie permisă.

Raportul lor este contrazis însă de US National Institutes of Health, care a refuzat deja să finanțeze orice program științific ce implică „editarea” embrionilor.